» Elemente nutritive II
Feb 25

Mineralele. Mineralele au roluri vitale in functionarea si structura copului; acestea sunt calciul, fierul, zincul, cuprul, magneziul si fosforul. Mineralele sunt obtinute de organism din alimente, iar dupa aceea sunt pierdute treptat pe masura ce celulele tegumentare mor si se descuameaza; de asemenea, pierderile se produc si prin materiile fecale si prin urina. La adulti, aportul si pierderea de minerale trebuie sa fie in echilibru. Copiii – care sunt in plina crestere – trebuie sa retina in organism mai multe minerale decat pierd, astfel incat cresterea oaselor, muschilor, tegumentelor si a altor tesuturi sa se faca fara probleme. Toate alimentele naturale, nerafinate contin multe minerale valoroase. Rafinarea cerealelor indeparteaza o parte importanta din continutul mineral al acestora. Fierberea legumelor nu modifica continutul acestora in minerale, insa poate reduce cantitatea anumitor vitamine. Aproape toate alimentele sunt bogate in fosfor si magneziu, astfel incat nu trebuie sa va faceti probleme in legatura cu aportul suficient pentru copiii din aceste minerale (cu exceptia situatiei in care exista circumstante neobisnuite). Calciul, fierul si zincul au totusi o alta situatie.

Calciul. Oasele si dintii sunt alcatuite in cea mai mare parte din calciu si fosfor. De-a lungul anilor, medicii i-au sfatuit pe copii si adolescenti sa consume mult calciu pentru a preveni aparitia slabirii oaselor la varste inaintate (osteoporoza). In conformitate cu National Academy of Sciences (SUA), copiii intre 1 si 3 ani au nevoie de 500 mg de calciu pe zi; intre 4 si 8 ani de 800 mg; intre 9 si 15 ani de 1300 mg. O modalitate convenabila pentru asigurarea unei cantitati atat de mari de calciu este consumul de produse lactate. In ultimii ani, expertii au inceput sa se intrebe daca intr-adevar copiii si adolescentii au nevioe de atat de  mult calciu. Intr-adevar studiul efectuatpe fete intre 12 si 20 de ani, aportul de calciu de peste 500 mg (aproximativ 40% din necesarul zilnic standard recomandat) nu a parut a creste densitatea osoasa. Ce a contat cu adevarat a fost nivelul de activitate fizica; fetele care au facut mai multa miscare au avut o densitate osoasa mai mare. Alte cercetari sugereaza ca produsele lactata determina cresterea cantitatii de calciu care este pierduta zilnic in urina, in timp ce alte surse de calciu nu au aceste efecte (in mod evident, scopul aportului crescut de calciu este ca acesta sa fie pastrat in organism; calciu care este eliminat in urina ar putea foarte bine sa nu fie ingerat deloc). In timp ce laptele si alte produse lactate reprezinta sursa principala de calciu in dietele nord-americane, calciul poate fi obtinut si din mai multe legume, fasole si alimente imbunatatite cu calciu.

100 mg de calciu poate fi obtinut din:

  • o ceasca de conopida;

  • o ceasca de fasole gatita;

  • 100 g tofu; o ceasca de branza dulce;

  • o lingura de melasa;

  • o briosa englezeasca;

  • o ceasca si jumatate de cartofi dulci fierti

150 mg

  • o ceasca de broccoli gatit;

  • 30 g de mozzarella sau branza feta;

  • 1/2 de ceasca de napi;

  • o ceasca de inghetata;

  • 5 smochine medii uscate

200mg

  • o ceasca de sfecla sau napi;

  • 35 g de branza cheddar;

  • 100 g sardine conservate (cu oase) sau de somon

250g

  • 35 g schweitzer;

  • 1/2 ceasca de tofu solid;

  • o ceasca de rubarbura inabusita

300g

  • o ceasca de lapte de vaca;

  • o ceasca de iaurt;

  • 1/2 ceasca de branza ricotta;

  • o ceasca de lapte imbogatit de soia sau de orez

  • o ceasca de suc de portocale sau de mere imbogatit cu calciu.

Fierul. Este un component crucial al hemoglobinei, substanta care se gaseste in globulele rosii sangvine si care transporta oxinegul la toate celulele organismului. De asemenea, fierul are un rol important in dezvoltarea si functionarea crierului. Chiar si un deficit usor de fier in prima parte a copilariei poate avea ca rezultat probleme de invatare pe termen lung. Laptele de mama contine fier intr-o forma inalt absorbabila, fapt ce face ca bebelusii hraniti exclusiv la san sa primeasca suficient fier pentru o dezvoltare corespunzatoare a creierului, cel putin pentru primele 6 luni de viata. Formulele pentru bebelusi sunt imbogatite cu fier pentru acelasi motiv. Pentru dezvoltarea adecvata a crierului, formulele sarace in fier nu sunt potrivite. Laptele de vaca are putin fier, iar copiii hraniti numai cu lapte de vaca au un risc inalt de a face un deficit de fier. Mai mult, laptele de vaca poate interfera cu absortia fierului. In cazul anumitor copii, laptele de vaca poate sa determine aparitia de hemoragii intestinale, crescand astfel si mai mult deficitul de fier. Datorita acestor motive, copiilor nu ar trebui sa li se dea lapte de vaca inainte de varsta de 1 an. Ei ar trebui sa bea numai lapte de mama sau preparate pentru copii. Cerealele imbogatite cu fier si alte alimente bogate in fier devin importante dupa varsta de 6 luni. CArnea contine fier, insa copiii isi pot acoperi necesarul de fier prin consumarea legumelor bogate in fier si a alimentelor imbogatite cu fier, evitand astfel consumul de grasimi saturate si de colesterol care se gasesc in carne. Majoritatea preparatelor multivitaminice pentru copii contin fier. Surse de fier se gasesc in : fructe uscate (prune, stafide, caise), legume (fasole verde, soia, fasole uscata, mazare uscata, seminte, migdale, alune), vegetale (broccoli, spanac, salata creata, varza, sparanghel, papadie), cereale (grau, ovaz, orez brun, mei).

Zincul. Acest mineral este o componenta importanta a multor enzime din organism. Zincul este necesar pentru cresterea celulara. Deficitul de zinc se manifesta initial la nivelul celulelor care in mod normal cresc rapid; apar astfel probleme la nivel intestinal, probleme legate de vindecarea ranilor, deficiente imunitare. Laptele de mama contine zinc intr-o forma absorbita foarte bine de catre bebelusi. De asemenea, zincul se mai gaseste si in carne, branza, cereale integrale, mazare, fasole si nuci. In timp ce zincul provenit din plante nu se asociaza niciodata cu colesterolul, acesta are tendinta de a fi mai putin absorbit si de aceea copiii care au o dieta predominanta vegetariana trebuie sa manance mai multe alimente bogate in zinc si probabil sa ia zilnic un supliment cu multivitamine care sa contina zinc.

Iodul. Iodul este necesar pentru functionarea corespunzatoare a glandei tiroide. Deficitul de iod este una din cele mai imortante cauze de retard mintal pe plan mondial. Adaugarea de iod in sarea de bucatarie a facut ca deficitul de iod sa fie mai rar intalnit.

Sodiul. Sodiul este prezent in sarea de bucatarie si in cele mai multe alimente gata preparate. Este una dintre principalele substante chimice ale sangelui. Rinichii pastreaza nivelul de sodiu din organism sub un control strans. De exemplu, cand copilul mananca o supa conservata – atunci rinichii lui vor trebui sa munceasca pentru a elimina excesul de sodiu. In cadrul aceluiasi proces, alte minerale (inclusiv calciul) vor fi pierdute de asemenea in urina. De fapt, aportul crescut de sodiu pare a contribui la aparitia osteoporozei mai tarziu in viata si in cazul anumitor persoane la aparitia hipertensiunii arteriale.

Fluorul. Fluorul este recomandat copiilor in cazut in care apa nu contine fluor. Daca bebelusul dumneavoastra bea apa cu fluor, atunci nu este necesar sa ii dati suplimente cu fluor. In cazul copiilor intre 6 luni si 3 ani se recomanda administrarea unei doze de 0,2-0,5 miligrame.

sursa: “Dr. Spock’s Baby and Child Care” (by Benjamin Spock )

- va urma-

Lasă un comentariu