RSS
Mos Ajun, fratele lui Craciun. Noaptea bucuriei, in care se deschid cerurile si animalele vorbesc intre ele
Seara de Mos Ajun este o sarbatoare patronata de unul dintre cei trei mosi ai sfarsitului de an: Mos Nicolae, Mos Ajun si Mos Craciun. Mosul din aceasta seara este stapanul timpului, ipostazierea anului care pleaca, dar, in acelasi timp, si detinatorul puterii anului care vine. Crestinismul suprapus peste vechile credinte ale romanilor a schimbat mult sensul initial al sarbatorilor, Mos Craciun devenind categoric un praznic religios. Descoperim in sarbatoarea lui Mos Ajun practici stravechi ale semanatului, identificate in darurile specifice mediului agricol, oferite cu acest prilej colindatorilor. Totodata, in aceasta sarbatoare intalnim si note caracteristice sfarsitului de an: deschiderea cerurilor, oracolele, acte magice vizand obtinerea sporului, norocului, a puterii de munca pentru anul viitor, practici apotropaice, pentru alungarea raului, evitarea nenorocirilor sau bolilor etc. In memoria ancestrala a poporului nostru, Ajunul si Craciunul au fost personaje, mosi, probabil sacerdoti ai cultului local, batrani, cu barbile albe, de cand lumea si pamantul. Mos Ajun si Mos Craciun seamana ca doi frati gemeni, buni si darnici, care cutreiera lumea de la un capat la altul raspandind veselia prin darurile bogate pe care le ofera: nuci, pere, covrigi, biscuiti, bomboane etc. In crestinism, Mos Ajun are o poveste speciala. Conform acesteia, Maica Domnului, cuprinsa de durerile facerii, cere adapost lui Mos Ajun. Acesta, motivand ca este om sarac, o refuza, indrumand-o spre fratele sau mai mare si mai bogat, Mos Craciun, stapanul satului unde au gazduit Iosif si Maria. Craciun a primit-o trimitandu-si chiar nevasta s-o moseasca. Dupa nastere, el L-a asezat pe Iisus sub un mar si culegand fructe le azvarlea de bucurie la toti copiii care treceau pe acolo. Mos Ajun a murit curand dupa aceasta, fratele lui, Craciun, ingropandu-l sub pomul unde fusese pus initial Iisus. In multe locuri din tara, in aceasta zi sunt taiati porcii. La taiere nu trebuie sa stea de fata nimeni din cei ai casei care sunt milosi din fire, caci se crede ca porcul moare cu greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va fi buna. Cand se injunghie porcul, cel care-l taie, precum si cei din jurul lui isi fac cruce cu sange, ca sa fie sanatosi si rosii peste an. In noaptea Ajunului nu ii este nimanui ingaduit sa doarma prin fan sau pe paie in grajdul vitelor, caci in acea noapte boii vorbesc intre ei despre Hristos pe care L-au incalzit cu suflarea lor. Odata cu boii, se crede ca vorbesc si celelalte vite, destainuind intre ele si locurile unde se afla comorile ascunse in pamant, care ard in aceasta noapte. Nu-i bine sa asculti, caci te pandesc multe primejdii. Inspre Craciun, cerurile se deschid, dar aceasta minune nu poate fi vazuta decat de cei buni la Dumnezeu. Atunci se aud glasuri ingeresti din cer. In acel moment, se aude o toaca de sus, iar cocosii incep sa cante. Se mai crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin.
sursa: http://www.gardianul.ro/
Nimic nu uneste viata noastra atât de strâns si de puternic ca dragostea dintre barbat si femeie. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
