» 2010 » ianuarie
Ian 22

Orice proaspata mamica se confrunta cu probleme de organizare atunci cand apare un nou-nascut in viata ei. De multe ori rutinele le stabilim in functie de copil si asta cred ca este cea mai buna alegere, dar pentru mamici care nu stiu de unde sa inceapa si unde sa termine treaba, propun acest tabel cu rutine zilnice pe categorii de varsta care sper sa fie de folos, cel putin orientativ. Si eu m-am confruntat cu aceste probleme, am cautat sa gasesc o cale echilibrata intre masa, schimbat, imbaiat.

In primele saptamani de viata nu trebuie sa va faceti griji in ceea ce priveste programul zilnic al micutului pentru ca este inca prematur ca el sa aiba un program fix, dar odata ce creste, se poate intocmi un asemenea program care sa va dea ragazul sa le faceti pe toate bine si sa aveti timp si pentru voi.  Repet, acest program este numai orientativ, copiii sunt diferiti, astfel si rutinele difera.

rutina

baby_changing_iconPana la varsta de 3 luni

  • 6 – 7am trezirea, alaptat, putina joaca, un pui de somn, schimbatul scutecului
  • 8 – 9am – somnul de dimineata
  • 10am – trezirea, alaptat, baita (pentru mamicile care prefera sa faca baita dimineata, sau cum faceam eu spalam fundicelul intr-un lighenus la fiecare schimbat de scutec), schimbatul in haine de zi, joaca
  • 11am – plimbarica de dimineata, eventual un pui de somn in aer curat
  • 12 – 1pm – alaptat, joaca, schimbatul scutecului
  • 2 – 4pm – somn
  • 4 – 6pm – trezirea,  schimbarea scutecului, joaca, alaptat
  • 6 – 7pm – baita de seara, masaj (intotdeauna facut de jos in sus!!! sau in sensul acelor de ceasornic pe burtica), pijamaua, joaca
  • 7,30 – 8pm alaptat in dormitor, somn
  • 11 – 12 noaptea – alaptat, daca cere copilasul
  • 2 – 3 am – alaptat, daca copilul se trezeste

baby_feeding_iconLa varsta de 4 -6 luni

  • 6.30 – 7 am – trezirea
  • 7am – alaptat si mancarica solida daca o introduceti mai devreme de 6 luni (Noi am papat exclusiv tatica pana la 6 luni, este optiunea fiecarei mamici)
  • 9 – 9.45/10am – un pui de somn
  • 11 – 11.45am – alaptat si mancarica solida
  • 12/12.30 – 2/2.30pm somnul de dupa-masa
  • 2.30pm – lapte
  • 5.30pm – cina
  • 6 -6.15pm baita, masaj, etc
  • 6.30pm – lapticul inainte de somn
  • 7pm – culcarica
  • 11 – 11.30pm trezirea pentru alaptat (unii copii deja dorm toata noaptea – nu a fost si cazul notru)

*Cand decideti sa introduceti mancarea solida, incepeti prin a introduce un singur aliment nou pe zi, inainte de ora 11 dimineata. Dati-i bebelusului jumatate din cantitatea de lapte pe care o primea initial, oferiti-i mancarica solida, apoi dati-i si cealalta jumatate de laptic.

baby_sleeping_iconLa varsta de 7-9 luni

  • 6.30 – 7am – trezirea, laptic si micul dejun de solide
  • 9 – 10am – somn
  • 10 – 12 pranz – joaca/plimbari in aer curat/ visite
  • 12 – 12.30pm – pranzul, lapticul/suc sau apa
  • 12.30 – 2.30pm – un pui de somn
  • 2.30 – 3pm – lapte
  • 3 – 5pm – joaca
  • 5 – 5.30 – cina, apa sau suc ca racoritoare
  • 6 – 7pm – baita, masaj, laptic si somn

baby_travelling_iconLa varsta de 10-12 luni

  • 6.30 – 7am – trezirea
  • 7am – micul dejun (ex: lapte cu cereale)
  • 10 – 12 – somn
  • 12.30pm – papica de la pranz
  • 2.30 – 3pm un pui de somn chiar si afara in aer curat
  • 5pm – cina
  • 6pm – baita si masaj
  • 6.30pm – laptic
  • 7pm – somn

sursa: Great Ormond Street Children’s Hospital

Va doresc zile cat mai frumoase alaturi de puiutii vostrii si cat mai usoare!

Ian 19

Deşi au cele mai bune intenţii faţă de copiii lor, părinţii ajung, din nepricepere sau proastă inspiraţie, să facă erori care mai târziu îi vor marca şi pe unii, şi pe alţii.

baby2

Anual, pe piaţa editorială apar titluri noi semnate de medici, psihologi, psihoterapeuţi sau, pur şi simplu, părinţi cu condei, care ne învaţă cum să ne creştem copiii. Teoriile expuse, bazate de multe ori pe studii complexe, trasează modele parentale de comportament menite să modeleze în mod sănătos educaţia celui mic.Deşi indicaţiile specialiştilor se bat de multe ori cap în cap, există o serie de constante privind atitudinea corectă faţă de copil. Un comportament inconsecvent al părintelui, răsfăţul sau severitatea exagerate, vorbele grele şi pedepsele prea dure sunt câteva dintre erorile care stau la baza a ceea ce numim ulterior copii-problemă.

Atenţia excesivă duce la răsfăţ

Un puşti nedisciplinat, care nu se supune regulilor adulţilor, insistă să facă doar aşa cum vrea, are pretenţii permanente şi încearcă să-i controleze pe cei din jur este, cu siguranţă, un copil răsfăţat. Medicul american Barton Schmitt, profesor de pediatrie la Universitatea de Medicină din Colorado, este unul dintre cei mai premiaţi autori de lucrări şi studii pediatrice.

El susţine că cele mai multe greşeli ale părinţilor sunt cauzate de faptul că nu ştiu să facă diferenţa între a le acorda copiilor atenţia necesară şi răsfăţ. „În general, a-i acorda copilului atenţie este în beneficiul lui. Însă îi poate dăuna atunci când aceasta îi este acordată în exces şi în momentele nepotrivite”, afirmă medicul Barton Schmitt.

Educaţia permisivă şi frustrarea părinţilor

Specialistul precizează că atenţia excesivă este cea care intervine în momentele când copilul învaţă să facă ceva de unul singur sau să îşi gestioneze o frustrare. Greşit este şi să reacţionezi de îndată ce copilul o cere, dacă solicitarea lui nu e decât un moft, spune specialistul. „A-i arăta atenţie imediată atunci când eşti ocupat sau de îndată ce face o criză este un lucru nepotrivit, pentru că în felul acesta el nu va învăţa să aştepte”.

Psihologii avertizează că educaţia permisivă care determină răsfăţul excesiv este generată şi de frustrările părinţilor. „Ei suferă că nu pot petrece suficient timp cu copiii, iar atunci când sunt în prezenţa lor le satisfac toate poftele şi capriciile, crezând că astfel suplinesc lipsa”, arată psihologul Maria Oprea.

Studiile medicului Barton Schmitt arată că efectele puternice ale alintului încep să se vadă când copilul merge la şcoală: colegii îl îndepărtează pentru că este egoist, adulţii nu-l plac pentru că are pretenţii exagerate, şi chiar pentru părinţi devine obositor.

Cel mic simte toate aceste antipatii, nu ştie să le răspundă, devine derutat şi frustrat şi poate dezvolta un comportament distructiv. „A răsfăţa un copil înseamnă a nu-l pregăti pentru lumea reală”, spune Schmitt.

Pentru a evita aceste situaţii, medicul îi sfătuieşte pe părinţi să le impună celor mici limite adecvate vârstei, să-i lase să se expună situaţiilor care le pot provoca frustrări, să nu-i copleşească cu daruri şi să fie ei înşişi un model.

Fermi şi consecvenţi

Deşi vulnerabili şi inocenţi, micuţii au capacităţi uriaşe de manipulare pe care învaţă să le exploateze din primii ani de viaţă. Astfel, lipsa unei atitudini ferme din partea părinţilor riscă să transforme relaţia în una de tip „care pe care”.

La fel se întâmplă în lipsa unor reguli clare pe care copilul să ştie că trebuie să le respecte. „Orice ezitare a părintelui este imediat speculată de copil, iar perpetuarea unui comportament inconsecvent îl va face pe acesta să testeze la nesfârşit limitele părintelui”, explică psihologul Maria Oprea.

Efecte pe termen lung ale acestei atitudini: lipsa de siguranţă, incapacitatea de a lua ori respecta decizii şi cooperarea greoaie.
sursa: Evenimentul zilei;autor: Cristina Olivia Moldovan

Ian 13

Savin BADEA – HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI – H. C. ANDERSEN

Prelucrare după basmul lui Hans Christian ANDERSEN
Repovestire în versuri.

1
A fost odat’ un Împărat
Care ştia – minune mare! –
Să fie bine îmbrăcat
Cu haine noi, strălucitoaredulac_clothes1

2
De oaste nu se sinchisea,
Pe-mbrăcăminte da toţi banii,
De teatru ca de foc fugea,
Pădurea nu vedea cu anii.

3
Ci doar atunci cînd haine noi
Vroia mulţimii să arate –
Cîte un rînd de straie moi,
La fiecare ceas în parte.

4
Se zice că Măria Sa
Nu lua în sfat mai-marii ţării,
Ci se-mbrăca, se dichisea, –
Avea mania îmbrăcării.

5
Oraşul era plin şi viu,
Prin piaţă mişunau străinii.
Odat’, într-un amurg, tîrziu,
Sosiră, călărind asinii,

6
Doi pehlivani, perfecţi actori,
Ce pretindeau că ştiu să facă,
F’ind mari maeştri ţesători,
O stofă de miracol, iacă:

7
” – O alta-n lume n-aţi văzut,
Desene vii, culori superbe,
Cu diamant întreţesut,
Cu flori din aur care-ar fierbe.

8
Croiţi din stofa asta strai
C-o însuşire minunată:
Va şti s-arate dacă mai
Există hoţi şi proşti – îndată!

9
Acei slujbaşi nepotriviţi
Şi fără har în meserie
Şi-acei supuşi netoţi, smintiţi,
Toţi proştii din împărăţie,

10
S-o pipăie nu pot de fel
Şi nici n-au ochii buni să vadă
Ce filigran! şi ce penel!
Şi ce uşoară-i la paradă!”
(mai mult…)

Ian 10

o-brad-frumos

Ieri am strans bradul. Atat de trist mi se pare momentrul, parca toate au trecut ca un vis si nici n-ai apucat sa te bucuri deajuns de el. Daca ar fi sa socotim, anul ce a trecut a fost foarte darnic cu noi, am invatat sa papam altceva decat titi, am invatat sa mergem de-a busilea, am invatat sa mergem in picioare, am descoperit o multime de lucruri interesante care ne inconjoara, ne-au crescut dintii, am acceptat si apa in locul sucurilor … sunt multe cele ce s-au intamplat, acum privim inainte si ne gandim la ce va sa vie. Sper sa avem cu totii un an mai bun! Pentru fiecare dintre noi binele inseamna altceva asa ca sper ca fiecaruia sa i se dea ce isi doreste!
Pa, pa bradutule, o sa ne fie dor de tine!