Sfaturi utile

“LAPTELE SI DRAGOSTEA DE MAMA NU SE INLOCUIESC!”

Alaptarea

Nu exista mai natural si sanatos pentru bebelusul tau decat alaptarea. Chiar daca s-ar putea sa nu fie atat de usor pe cat ai sperat, intotdeauna merita sa fii perseverenta.

De ce ai nevoie:

• 2-3 sutiene pentru alaptare
• 2 pachete de servetele pentru curatarea in prealabil a sanului (refolosibile sau de unica folosinta)
• camasa de noapte pentru alaptat (cu deschidere frontala)
• 6-12 servetele de muselina

Accesorii ce pot fi utile

• Sutiene pe timp de noapte x3 (pentru a menţine absorbantele la locul lor)
• Pernuţă de pus sub cap (ajută bebeluşul să stea într-o poziţie corectă)
• Pompă pentru sâni (folosindu-se de ea, tatăl poate da şi el o mână de ajutor)
• Sticle sau pungi de depozitare a laptelui matern (laptele poate fi congelat pentru o pedioadă de cel mult 3 luni)
• Protecţie pentru sfârcuri (protejeaza sfarcurile sensibile)
• Crema pentru sfarcuri
• Recipiente pentru colectarea laptelui scurs din sanii care nu alapteaza

Produse de rasfat

• gel racoritor pentru sani
• scaun pentru alaptat

Obiecte necesare

• 6 biberoane
• 6 suzete
• perie pentru biberoane si suzete
• lapte instant
• sterilizator (abur, apa calda sau microunde)
• 6-12 servetele de muselina
• 5 bavete pentru nou-nascuti
• cutie de lapte praf pentru calatorii

Obiecte utile

• cos pentru accesorii/vase de spalat
• suzete
• incalzitor pentru biberoane
• geanta de calatorie pentru bibetoane si alte asemenea accesorii
• geanta termica pentru biberonul cu lapte
• doze mici de lapte gata preparat

Probleme de nutritie

Daca bebelusul tau plange foarte mult si pare ca sufera dupa ce a fost hranit, verifica cu pediatrul tau daca este vorba despre o afectiune colica, ce poate fi combatuta folosind o sticla speciala.

Intarcarea (in jurul varstei de 6 luni)

Pentru mai multe sfaturi citeste si articolul despre primele noi feluri de mancare.

Cand hrana bebelusului va fi constituita din piureuri si pilafuri, pot aparea probleme. Incepe cu un singur tip de hrana (cum ar fi piureul din morcov), hraneste-l o perioada cu aceste alimente si, treptat, in perioada 7-9 luni, obisnuieste-l cu un meniu alcatuit din pireuri si alimente solide. Niciodata nu lasa copilul nesupravegheat in timpul mesei.

De ce ai nevoie:

• Scaun inalt sau un scaun de masa
• Lingurite sepciale x 6
• Boluri / Castronase x 2
• Cupe / Pahare x 2
• Bavete x 6
• Borcane pentru depozitat mancarea x 4
• Bavetica
• Tavita speciala
• Ghid de hranire a copilului, dupa intarcare.
• Retete delicioase

Obiecte utile

• Sorturi pentru curatenie x 2
• Mixer manual (pentru piureuri super-rapide)
• Pahare cu capac x 2
• Tacamuri pentru copii

Comentează articolul

Vitaminele. Acestea sunt substante chimice speciale de care corpul are nevoie in cantitati mici. Toate vitaminele pot fi obtinute dintr-o dieta care contine carne slaba, produse lactate degresate, legume, cereale integrale, fructe, fasole si mazare, nuci, seminte. Dietele care nu contin deloc carne si produse lactate pot de asemenea sa asigure toate vitaminele necesare organismului si chiar pot sa fie mai bogate in anumite vitamine, cum ar fi folatul si vitamina C. O eceptie importanta este vitamina B12, care se gaseste numai in produse animale, in cerealele integrale si in alte cateva produse alimentare imbogatite cu vitamine. Un supliment zilnic de multivitamine este indicat pentru copilul foarte pretentios la mancare sau care nu pare a creste corespunzator. Unii experti recomanda un supliment zilnic cu multivitamine pentru fiecare copil. O pastila de multivitamine in fiecare zi este de departe preferabila luptei cu copilul dumneavoastra pentru ca acesta sa isi termine legumele sau sa manance mau multe fructe crude.

Vitamina A. Corpul produce vitamina A din beta-caroten , aceasta fiind substanta chimica care face ca morcovii si coaja dovleceilor sa aiba culoarea galbena. Sistemele organismului care se bazeaza pe vitamina A sunt plamanii, intestinul, aparatul urinar si in mod special ochii. Legumele si fructele, in special cele galbene si portocalii, asigura toata vitamina A de care au nevoie copiii. Probabil singurii copii care au deficit de vitamina A sunt aceia care au afectiuni intestinale cronice sau malnutritie cronica. Aportul excesiv de vitamina A (realizat cu ajutorul suplimentelor vitaminice) poate fi daunator atat pentru copii cat si pentru adulti; acest lucru nu se va intampla in urma consumului de legume.

Complexul vitaminic B. Oamenii de stiinta obisnuiau sa considere ca exista numai un singur tip de bitamina B, aceasta avand mai multe roluri in organism. Insa atunci cand ei au studiat aceasta vitamina, s-a dovedit ca este de fapt vorba de mai multe vitamine diferite, cele mai multe gasindu-se impreuna in alimente. Din moment ce vitaminele din grupul B nu sunt complet cunoscute si intelese, este mai bine ca oamenii sa consume mai multe dintre alimentele care contin cantitati crescute din aceste vitamine decat sa si le asigure separat din suplimente. Sunt 4 tipuri de vitamine B foarte cunoscute si foarte importante pentru organismul uman, iar acestea sunt denumite dupa numele lor chimic: tiamina, riboflavina, niacina si piridoxina. Fiecare tesut din organism are nevoie de aceste 4 vitamine.Tiamina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2) si niacina (vitamina B3 sau acidul nicotinic) sunt continute in cantitati suficiente in alimente cum ar fi laptele, ouale, ficatul si carnea, precum si in orezul integral, cerealele integrale, mazare, fasole, arahide, produsele de panificatie imbogatite, pastele fainoase si fulgii de cereale. Deficitul acestor vitamine la copii este putin probabil sa apara, cu exceptia situatiilor in care dieta cuprinde in principal produse rafinate si zahar.

Piridoxina (vitamina B6) se gaseste in banane, varza, porumb, ovaz, pastaile de mazare, taratele de grau, pepenele galben si melasa. Aceste alimente, impreuna cu cele mai multe cereale, acopera necesarul zilnic al copiilor.

Cobalamina (vitamina B12) se gaseste in alimente de origine animala, inclusiv laptele, insa este absenta in majoritatea alimentelor de origine vegetala. Copii care nu consuma produse de origine animala pot sa isi asigure necesarul de vitamina B12 din cereale si lapte de soia, aceste produse fiind imbogatite cu aceasta vitamina (adeseori aceasta este denumita pe eticheta cobalamina sau ciancobalamina). Pentru mai multa siguranta, acesti copii ar trebui de asemenea sa primesca in fiecare zi si un supliment de multivitamine pentru a fi siguri ca primesc  o cantitate suficienta de vitamina B12.

Acidul folic (folatul B9). Acidul folic, important pentru sinteza ADN-ului si pentru formarea globulelor rosii, se gaseste in spanac, broccoli, napi, cereale integrale, si fructe (cum ar fi penenele galben si capsunele). este dificil de supraestimat rolul acidului folic in prevenirea unor malformatii congenitale grave cum ar fi spina bifida (defect de dezvoltare al coloanei vertebrale). Acest lucru nu reprezinta o problema pentru copii, insa atunci cand o femeie ajunge la varsta la care poate sa ramana insarcinata, este bine ca aceasta sa ia un supliment de acid folic pentur a fi sigura ca organismul ei contine cantitati suficiente din aceasta vitamina cheie (necesara pentru dezvoltarea fetala).

Vitamina C (acidul ascorbic). Dezvoltarea oaselor, a dintilor, a vaselor de sange si a altor tesuturi depinde de vitamina C; de asemenea, de aceasta vitamina depind si multe functii ale organismului. Vitamina C se gaseste in cantitati mari de portocale, lamai, grapefruit, rosii proaspete sau conservate corespunzator, suc de rosii, varza cruda; de asemenea, cantitati mai mici de vitamina C se gasesc in multe alte fructe si legume. Cu toate acestea, vitamina C este distrusa cu usurinta in timpul gatitului. Oamenii ale caror diete contin multe legume bogate in vitamina C tind sa aiba rate mai sczute de aparitie a cancerului, cu toate ca acest efect benefic s-ar putea datora in parte celorlalte substante nutritive care se gasesc in alimentele bogate in vitamina C. Deficitul de vitamina C are ca simptome aparitia echimozelor si eruptiilor, sangerari dureroase ale gingiilor si dureri articulare.

Vitamina D. Aceasta vitamina creste absortia calciului si a fosforului la nivel intestinal si ajuta incorporarea acestora in oase. Spre deosebire de alte vitamine, vitamina D poate fi sintetizata si de organism. Lumina soarelui stimuleaza productia de vitamina D la nivelul tegumentelor, astfel incat oamenii produc in mod natural aceasta vitamina atunci cand petrec timp in natura. Bineinteles, atunci cand este frig, oamenii se imbraca si tegumentele sunt acoperite, sau stau in casa, deci productia de vitamina D scade; de asemenea, copiii cu pielea inchisa la culoare trebuie sa se expuna mai mult la soare pentru a produce o cantitate suficienta de vitamina D, deoarece pigmentul din tegumentul lor blocheaza o parte din razele soarelui. Mamele au nevoie de cantitati suplimentare de vitamina D n timpul sarcinii si al alaptarii. Bebelusii cu pielea inchisa la culoare, care sunt hraniti exclusiv la san, au nevoie de un supliment de vitamina D. Pentru mai multa siguranta, Academia Americana de Pediatrie recomanda in prezent suplimentarea zilnica cu 200 unitati internationale de vitamina D pentru fiecare bebelus alaptat, incepand cu varsta de 6 luni.

Vitamiana E. Aceasta vitamina se gaseste in nuci, seminte, cereale integrale, uleiuri vegetale, precum si in porumb, spanac, broccoli si castraveti. Unul dintre rolurile vitaminei Ear putea fi sa ajute corpul sa faca fata substantelortoxice care ar putea sa determine aparitia cancerului si a imbatranirii accelerate. O dieta vegetariana este de obicei bogata in vitamina E. Nu este clar daca suplimentele cu vitamina E aduc vreun beneficiu suplimentar, mai ales ca exista si riscul de supradoza. Pe de alta parte, un copil a carui dieta este foarte saraca in legume ar putea sa beneficieze in urma administrarii zilnice a unui preparat multivitaminic care contine si vitamina E.

Toxicitatea vitaminelor. Megadozele de vitamine – adica administrarea de vitamine in doze de zece ori mai mari (sau chiar mai mult) decat recomandarile zilnice ale FDA (Food and Drugs Administration) pot fi periculoase pentru copii. Vitaminele A, D si K sunt cele care au probabilitatea cea mai mare de a atinge doze toxice, ducand la aparitia unor probl;eme grave; alte vitamine (cum ar fi piridoxina – B6 si niacina) pot avea de asemenea efecte negative grave. Inainte de a-i administra copilului dumneavoastra vitamine in cantitati mai mari decat cele recomandate aveti grija sa discutati cu medicul.

sursa: “Dr. Spock’s Baby and Child Care” (by Benjamin Spock )

Comentează articolul

Mineralele. Mineralele au roluri vitale in functionarea si structura copului; acestea sunt calciul, fierul, zincul, cuprul, magneziul si fosforul. Mineralele sunt obtinute de organism din alimente, iar dupa aceea sunt pierdute treptat pe masura ce celulele tegumentare mor si se descuameaza; de asemenea, pierderile se produc si prin materiile fecale si prin urina. La adulti, aportul si pierderea de minerale trebuie sa fie in echilibru. Copiii – care sunt in plina crestere – trebuie sa retina in organism mai multe minerale decat pierd, astfel incat cresterea oaselor, muschilor, tegumentelor si a altor tesuturi sa se faca fara probleme. Toate alimentele naturale, nerafinate contin multe minerale valoroase. Rafinarea cerealelor indeparteaza o parte importanta din continutul mineral al acestora. Fierberea legumelor nu modifica continutul acestora in minerale, insa poate reduce cantitatea anumitor vitamine. Aproape toate alimentele sunt bogate in fosfor si magneziu, astfel incat nu trebuie sa va faceti probleme in legatura cu aportul suficient pentru copiii din aceste minerale (cu exceptia situatiei in care exista circumstante neobisnuite). Calciul, fierul si zincul au totusi o alta situatie.

Calciul. Oasele si dintii sunt alcatuite in cea mai mare parte din calciu si fosfor. De-a lungul anilor, medicii i-au sfatuit pe copii si adolescenti sa consume mult calciu pentru a preveni aparitia slabirii oaselor la varste inaintate (osteoporoza). In conformitate cu National Academy of Sciences (SUA), copiii intre 1 si 3 ani au nevoie de 500 mg de calciu pe zi; intre 4 si 8 ani de 800 mg; intre 9 si 15 ani de 1300 mg. O modalitate convenabila pentru asigurarea unei cantitati atat de mari de calciu este consumul de produse lactate. In ultimii ani, expertii au inceput sa se intrebe daca intr-adevar copiii si adolescentii au nevioe de atat de  mult calciu. Intr-adevar studiul efectuatpe fete intre 12 si 20 de ani, aportul de calciu de peste 500 mg (aproximativ 40% din necesarul zilnic standard recomandat) nu a parut a creste densitatea osoasa. Ce a contat cu adevarat a fost nivelul de activitate fizica; fetele care au facut mai multa miscare au avut o densitate osoasa mai mare. Alte cercetari sugereaza ca produsele lactata determina cresterea cantitatii de calciu care este pierduta zilnic in urina, in timp ce alte surse de calciu nu au aceste efecte (in mod evident, scopul aportului crescut de calciu este ca acesta sa fie pastrat in organism; calciu care este eliminat in urina ar putea foarte bine sa nu fie ingerat deloc). In timp ce laptele si alte produse lactate reprezinta sursa principala de calciu in dietele nord-americane, calciul poate fi obtinut si din mai multe legume, fasole si alimente imbunatatite cu calciu.

100 mg de calciu poate fi obtinut din:

• o ceasca de conopida;
• o ceasca de fasole gatita;
• 100 g tofu; o ceasca de branza dulce;
• o lingura de melasa;
• o briosa englezeasca;
• o ceasca si jumatate de cartofi dulci fierti

150 mg

• o ceasca de broccoli gatit;
• 30 g de mozzarella sau branza feta;
• 1/2 de ceasca de napi;
• o ceasca de inghetata;
• 5 smochine medii uscate

200mg

• o ceasca de sfecla sau napi;
• 35 g de branza cheddar;
• 100 g sardine conservate (cu oase) sau de somon

250g

• 35 g schweitzer;
• 1/2 ceasca de tofu solid;
• o ceasca de rubarbura inabusita

300g

• o ceasca de lapte de vaca;
• o ceasca de iaurt;
• 1/2 ceasca de branza ricotta;
• o ceasca de lapte imbogatit de soia sau de orez
• o ceasca de suc de portocale sau de mere imbogatit cu calciu.

Fierul. Este un component crucial al hemoglobinei, substanta care se gaseste in globulele rosii sangvine si care transporta oxinegul la toate celulele organismului. De asemenea, fierul are un rol important in dezvoltarea si functionarea crierului. Chiar si un deficit usor de fier in prima parte a copilariei poate avea ca rezultat probleme de invatare pe termen lung. Laptele de mama contine fier intr-o forma inalt absorbabila, fapt ce face ca bebelusii hraniti exclusiv la san sa primeasca suficient fier pentru o dezvoltare corespunzatoare a creierului, cel putin pentru primele 6 luni de viata. Formulele pentru bebelusi sunt imbogatite cu fier pentru acelasi motiv. Pentru dezvoltarea adecvata a crierului, formulele sarace in fier nu sunt potrivite. Laptele de vaca are putin fier, iar copiii hraniti numai cu lapte de vaca au un risc inalt de a face un deficit de fier. Mai mult, laptele de vaca poate interfera cu absortia fierului. In cazul anumitor copii, laptele de vaca poate sa determine aparitia de hemoragii intestinale, crescand astfel si mai mult deficitul de fier. Datorita acestor motive, copiilor nu ar trebui sa li se dea lapte de vaca inainte de varsta de 1 an. Ei ar trebui sa bea numai lapte de mama sau preparate pentru copii. Cerealele imbogatite cu fier si alte alimente bogate in fier devin importante dupa varsta de 6 luni. CArnea contine fier, insa copiii isi pot acoperi necesarul de fier prin consumarea legumelor bogate in fier si a alimentelor imbogatite cu fier, evitand astfel consumul de grasimi saturate si de colesterol care se gasesc in carne. Majoritatea preparatelor multivitaminice pentru copii contin fier. Surse de fier se gasesc in : fructe uscate (prune, stafide, caise), legume (fasole verde, soia, fasole uscata, mazare uscata, seminte, migdale, alune), vegetale (broccoli, spanac, salata creata, varza, sparanghel, papadie), cereale (grau, ovaz, orez brun, mei).

Zincul. Acest mineral este o componenta importanta a multor enzime din organism. Zincul este necesar pentru cresterea celulara. Deficitul de zinc se manifesta initial la nivelul celulelor care in mod normal cresc rapid; apar astfel probleme la nivel intestinal, probleme legate de vindecarea ranilor, deficiente imunitare. Laptele de mama contine zinc intr-o forma absorbita foarte bine de catre bebelusi. De asemenea, zincul se mai gaseste si in carne, branza, cereale integrale, mazare, fasole si nuci. In timp ce zincul provenit din plante nu se asociaza niciodata cu colesterolul, acesta are tendinta de a fi mai putin absorbit si de aceea copiii care au o dieta predominanta vegetariana trebuie sa manance mai multe alimente bogate in zinc si probabil sa ia zilnic un supliment cu multivitamine care sa contina zinc.

Iodul. Iodul este necesar pentru functionarea corespunzatoare a glandei tiroide. Deficitul de iod este una din cele mai imortante cauze de retard mintal pe plan mondial. Adaugarea de iod in sarea de bucatarie a facut ca deficitul de iod sa fie mai rar intalnit.

Sodiul. Sodiul este prezent in sarea de bucatarie si in cele mai multe alimente gata preparate. Este una dintre principalele substante chimice ale sangelui. Rinichii pastreaza nivelul de sodiu din organism sub un control strans. De exemplu, cand copilul mananca o supa conservata – atunci rinichii lui vor trebui sa munceasca pentru a elimina excesul de sodiu. In cadrul aceluiasi proces, alte minerale (inclusiv calciul) vor fi pierdute de asemenea in urina. De fapt, aportul crescut de sodiu pare a contribui la aparitia osteoporozei mai tarziu in viata si in cazul anumitor persoane la aparitia hipertensiunii arteriale.

Fluorul. Fluorul este recomandat copiilor in cazut in care apa nu contine fluor. Daca bebelusul dumneavoastra bea apa cu fluor, atunci nu este necesar sa ii dati suplimente cu fluor. In cazul copiilor intre 6 luni si 3 ani se recomanda administrarea unei doze de 0,2-0,5 miligrame.

sursa: “Dr. Spock’s Baby and Child Care” (by Benjamin Spock )

- va urma-

Comentează articolul

Inainte de a discuta despre alimentatia unui bebelus este bine sa ne gandim la componentele nutritive pe care aceasta le contine. Un corp in formare, cum este cel al copilului tau, este precum o cladire in constructie care necesita multe materiale pentru a o contrui, a o intetine si a o repara. Insa o fiinta umana este in acelasi timp o masina care are nevoie de combustibil pentru energie, precum si de alte substante pentru a functiona corespunzator.

Proteinele. Principalul material de constructie a corpului este reprezentat de proteine. De exemplu, muschii, inima, creierul si rinichii sunt alcatuiti in cea mai mare parte din proteine (in afara de apa). Oasele sunt alcatuite dintr-o reteta proteica, umpluta cu substante minerale. Copiii au nevoie de proteine pentru cresterea continua a fiecarei parti a corpului lor si pentru repararea ranilor. Proteinele asigura o asemenea energie. Carnea, pestele ouale si produsele lactate sunt surse concentrate de proteine, insa acestea contin si colesterol si grasimi in cantitati mari. Legumele, leguminoasele si cerealele pot asigura necesarul proteic pentru un copil in crestere si ele nu contin grasimi saturate si colesterolul pe care il contin alimentele de origine animala.

Carbohidratii simpli si complecsi. Acestia sunt reprezentati de amidon si de alte glucide si asigura cea mai mare parte a energiei de care are nevoie copilul dumneavostra. Carbohidratii complecsi contin fibre si deoarece acestia trebuie sa fie scindati in carbohidrati simpli inainte de a putea fi absorbiti si utilizati ca si combustibil, ei asigura un raport constant de energie. Legumele, fructele, cerealele integrale si leguminoasele sunt surse bune de carbohidrati complecsi. Carbohidratii simpli, cum ar fi zaharul si mierea, asigura energie rapid, insa din moment ce acestia sunt absorbiti cu usurinta, ei nu tin de foame pentru mult timp. Rezultatul este ca pot conduce la mancat excesiv si aparitia obezitatii. Zaharul sau alimentele inalt rafinate cum ar fi bomboanele, gogosile si paine alba asigura “calorii goale” (aceast lucru inseamna calorii fara alte elemente nutritive); aceste alimente accelereaza si distrugerea dintilor deoarece favorizeaza aparitia cariilor. Totusi, in ciuda numeroaselor cercetari nu exista dovezi ca glucidele ar cauza hiperactivitate, exceptie facand probabil numai anumiti copii.

Grasimile. Grasimile si uleiurile (grasimile lichide) asigura energie si “materie de constructie” pentru corp. 1 gram de grasimi (lipide) contine de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii sau proteinele. Exista doua tipuri principale de lipide care de gasesc in mod natural in alimente. Lipidele saturate sau grasimi solide care se gasesc in special in carne si in produsele lactate. Lipidele nesaturate sau polinesaturate sunt grasimi lichide care se gasesc in special in alimente pe baza de plante, in special in nuci, seminte si in uleiuri. Un al treilea tip de lipide este produs in timpul procesarii alimentare: lipidele trans se formeaza atunci cand lipidele nesaturate sunt hidrogenate, devenind astfel solide. Lipidele trans se gasesc in margarina, in grasimile pentru fragezirea aluatului, cele mai multe produse de panificatie, precum si in toate alimentele care contin uleiuri hidrogenate. Lipidele saturate si trans (lipidele solide) contribuie la aparitia bolilor cardiace si a accidentelor vasculare cerebrale; lipidele nesaturate nu par a avea acest efect. Cateva varietati de lipide sunt esentiale, ceea ce inseamna ca acestea trebuie sa faca parte din dieta din moment ce corpul nu le poate produce singur. Cei doi acizi grasi esentiali de baza pentru oameni sunt acidul linoleic si acidul linolenic; acestia se gasesc in principal in soia, nuci si seminte, precum si in multe legume cu frunze verzi. Laptele matern este bogat in acizi grasi esentiali; laptele de vaca contine cantitati foarte mici. Acizii grasi omega-3, care reprezinta grupul care include si acidul linolenic, se gasesc in cantitati foarte mari indeosebi in peste si in semintele de in (se gasesc in magazinele cu produse naturiste iar gustul acestora este bun in salate sau in cerealele de la micul dejun).

Fibrele alimentare. Legumele, fructele, cerealele integrale si leguminoasele contin multe materiale pe care intestinele noastre nu le pot digera si absorbi, insa sunt foarte importante. Nutritionistii fac distinctie intre fibrele solubile – cum sunt cele care se gasesc in pectina si ovaz – si fibrele insolubile – care reprezinta materialul grosier din alte plante (ex: telina). Fibrele joaca un rol cheie in promovarea unui tranzit intestinal normal prin faptul ca asigura volumul crescut al materiilor fecale, aceasta stimuland peristaltica intestinala. O persoana care are o dieta saraca in fibre – de exemplu care consuma in special lapte, carne si oua – va prezenta mult mai probabil constipatie, deoarece dupa digestie raman prea putine materii fecale, iar fucntia intestinelor este ingreunata. De asemenea, fibrele par a fi utile in mentinerea sanatatii intestinului subtire si al colonului. Se pare ca un factor major care contribuie la aparitia cancerului colonului este tranzitul intestinal incetinit al materiilor fecale, acesta datorandu-se lipsei materiilor grosiere din dieta bazate pe alimente inalt rafinate. Fibrele ajuta deasemenea la scaderea concentratiei colesterolului. Zaharul alb si cerealele rafinate, cum ar fi faina, contin putine fibre sau chiar deloc; carnea, produsele lactate, pestele si puiul nu contin nici un pic de fibre.

Caloriile. Valoarea energetica a alimentelor se masoara in calorii. Apa, substantele minerale si vitaminele nu au calorii, iar acest lucru inseamna ca acestea nu furnizeaza nici un fel de energie organismului. Grasimile sunt bogate in calorii; un gram de lipide contine de doua ori mai multe calorii decat un gram de carbohidrati (inclusiv zaharul) sau proteine. Untul, margarina si uleiurile vegetale (care sunt alcatuite aproape in totalitate din lipide) precum si frisca si maioneza (care sunt foarte bogate in lipide) sunt deci foarte bogate in calorii. Multe tipuri de carne, pui, peste si oua sunt bogate in calorii deoarece contin multe lipide; la fel este situatie si in cazul anumitor legume (de exemplu avocado). Majoritatea branzeturilor sunt bogate in lipide, de aceea contin multe calorii. Gram la gram, zaharul, mierea si sirupurile sunt de asemenea bogate in calorii, deoarece nu au apa sau alte materiale grosiere care sa “dilueze” caloriile. Sirupul de porumb (bogat in fructoza) – un ingredient de baza al bauturilor dulci – reprezinta in fond zahar concentrat, de aceea este bogat in calorii. Majoritatea legumelor contin putine calorii deoarece acestea sunt alcatuite din apa, carbohidrati complecsi, proteine si fibre, cu foarte putine grasimi. Cerealele integrale, care au o mare proportie de fibre, contin mai putine calorii pe gram decat carbohidratii simpli cum ar fi zaharul. Nucile tind sa aiba multe calorii deoarece contin multe grasimi. Multi oameni considera caloriile ca sunt rele. Bineinteles, acest lucru este un nonsens. Fara calorii (energie) viata ar inceta. Daunator este excesul de calorii dincolo de cantitatea necesara corpului pentru o crestere si o activitate normale. Atunci cand vine vorba de calorii, echilibrul este totul.

Apa. Cu toate ca nu asigura calorii sau vitamine, apa este vitala pentru alcatuirea si functionarea corpului (corpul unui copil contine 60-70% apa, in functie de varsta si de constitutie). Laptele de mama si preparatele de lapte asigura un aport suficient de apa pentru a acoperi necesitatile bebelusului. Pentru bebelusi si copii, apa este cea mai importanta bautura, in special cand afara este cald sau in timpul efortului fizic, cand corpul pierde multa apa prin transpiratie si evaporare. Majoritatea alimentelor sunt alcatuite in mare parte din apa; in acest fel copiii primesc o parte din cantitatea de apa care le este necesara in fiecare zi.

sursa: “Dr. Spock’s Baby and Child Care” (by Benjamin Spock )

-va urma-

Comentează articolul