Decembrie este luna veseliei, cel putin la mine se intampla an de an un miracol, devin mai vesela si mai fericita odata cu acest inceput de iarna. Poate ca aceasta veselie vine si din faptul ca iubesc acest anotimp alb cu toate miresmele lui de vanilie, scortisoara, portocale, totul ma trezeste la viata, desi primavara ar fi renumita pentru acest sentiment de revenire. Cadouri, panglici rosii, coronite, globuri, colinde, nastere, speranta, un nou inceput, toate caracterizeaza aceasta perioada, toti vrem sa fim mai buni acum, toti parca ne bucuram ca niste copii visand la ziua de Craciun.
Desi nu este un obicei romanesc imi place foarte mult, de cand am devenit mama, sa pregatesc in ajun de Craciun, fursecuri pentru mosu’ le spun eu, sunt acele prajiturele americane pe care copiii le pun langa brad, alaturi de un pahar de lapte, sa manance Mos Craciun cand vine ostenit cu sacul plin de daruri. 
Bucuria este atat a copiilor cat si a parintilor cand prepara aceste prajiturele pentru ca au ocazia sa petreaca un timp de calitate impreuna unde fantezia, bucuria, joaca, sunt la ele acasa, plus ca atmosfera creata lasa in urma amintiri de neuitat. Eu sunt in etapa cand pregatesc cu tati aceste prajiturele, fetita noastra are numai un anisor si 5 lunite, fiind prea mica sa participe constient la acest proces creativ. Anul trecut a fost primul an cand i-am pregatit mosului dulciuri, asa ca am decis sa repetam si anul acesta si toti anii ce vor urma sa fie indulciti cu aceste minunatii haioase si colorate.
Trebuie sa achizitionati din magazine forme pentru fursecuri de bradut, stelute, mos, ghetute, reni, inimioare, flori, orice forma v-ar placea sa aiba prajiturele voastre, ramane la imaginatia si placerea fiecaruia. De asemenea trebuie sa cumparati coloranti alimentari (va recomand coloranti de la Wilton), o sa vedeti mai jos si de ce. (mai mult…)
RSS
De suflet

If children live with criticism, they learn to condemn.
Pentru un nou-nascut, plansul este singura modalitate de a comunica, deci o va folosi pentru a-ti transmite fiecare din nevoile sale, fie ca e vorba de cele fizice (foame, frig, cald, oboseala), fie ca e vorba de cele emotionale, asa cum este nevoia de afectiune. La toate acestea, se adauga frustrarea de a nu fi inteles si de a nu primi ceea ce isi doreste. Din fericire, plansul unui nou-nascut difera in functie de ceea ce vrea sa comunice si in primele sale saptamani de viata s-ar putea sa inveti cum sa deosebesti sunetele pe care le scoate. Totusi, trebuie sa te astepti la un lung sir de incercari si greseli. Desi plansul unui bebelus poate fi frustrant si da impresia ca nu se va termina niciodata, te poti consola cu gandul ca in cateva luni, copilul tau va invata sa se exprime si in alte feluri.
Omul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gândirea contemporana, ci si o fiinta infinita; el este infinitul sub o forma finita, sinteza finitului si a infinitului. Insatisfactia omului în fata finitului, aspiratia sa catre infinit sunt manifestari ale divinului în om, sunt marturia omului în ceea ce priveste existenta lui Dumnezeu si nu doar a lumii. ( N. A. Berdiaev)