
Acul şi barosul
Inul şi cămeşa
Povestea unui om leneş
Punguţa cu doi bani
Ursul păcălit de vulpe
Articole asemănătoare:
Poveşti
Acul şi barosul
Inul şi cămeşa
Povestea unui om leneş
Punguţa cu doi bani
Ursul păcălit de vulpe
Greierul, hoinar prin tara,
A cantat intreaga vara;
Iar acum, fara bucate,
S-a trezit cu iarna-n spate.
N-are-n casa o farama,
Nici de musca, nici de rama.
A dat fuga, cam cu frica,
La vecina lui furnica,
Si-a rugat-o sa-l ajute,
Cu ceva sa-l imprumute,
Cateva graunte doara,
Sa-i ajunga pan’ la vara.
- Ti-oi plati cinstit la treier,
Pe cuvantul meu de greier,
Capitalul cuvenit,
Cu dobanda socotit.
Dar furnica cea bogata
Nu-mprumuta niciodata;
Alt cusur mai mic nici n-are.
- Ai venit sa te-mprumut?
Asta vara ce-ai facut?
- Am cantat pentru oricare.
Nu te superi? - Nicidecum.
Ai cantat? Hai, joaca-acum!
de Jean de La Fontaine
Era odata o capra care avea trei iezi. Iedul cel mare si cu cel mijlociu dau prin bat de obraznici ce erau iara cel mic era harnic si cuminte. Vorba ceea: “Sunt cinci degete la o mana si nu seamana toate unul cu altul”. Intr-o zi, capra cheama iezii de pe-afara si le zice:
- Dragii mamei copilasi! Eu ma duc in padure ca sa mai aduc ceva de-a mancarii. Dar voi, incuieti usa dupa mine, ascultati unul de altul, si sa nu cumva sa deschideti pana ce nu-ti auzi glasul meu. Cand voiu veni eu, am sa va dau de stire, ca sa ma cunoasteti, si am sa va spun asa:
Trei iezi cucuieti,
Usa mamei descuieti!
Ca mama v-aduce voua:
Frunze-n buze,
Lapte-n tite,
Drob de sare
In spinare,
Malaies
In calcaies,
Smoc de flori
Pe subsuori.
Auzit-ati ce-am sus eu?
- Da, mamuca, zisera iezii.
- Pot sa am nadejde in voi?
- Sa n-ai nici o grija, mamuca, apucara cu gura inainte cei mai mari. Noi suntem o data baieti, si ce-am vorbit o data, vorbit ramane.
- Daca-i asa, apoi veniti sa va sarute mama! Dumnezeu sa va apere de cele rele, si mai ramaneti cu bine!
- Mergi sanatoasa, mamuca, zise cel mic, cu lacrimi in ochi, si Dumnezeu sa-ti ajute ca sa te intoarne cu bine si sa ne-aduci demancare.
Apoi capra iese si se duce in treaba ei. Iar iezii inchid usa dupa dansa si trag zavorul. Dar vorba veche: “Paretii au urechi si ferestile ochi”. Un dusman de lup - s-apoi stiti care? - chiar cumatrul caprei, care de mult pandea vreme cu prilej ca sa pape iezii, tragea cu urechea la paretele din dosul casei, cand vorbea capra cu dansii.